Rețetă Imam Bayildi

Rețetă Imam Bayildi

Rețetă Imam Bayildi

Găteam și înainte de pandemie, dar mai rar. Din lipsă de timp. Pentru sănătatea mea mentală, am tot căutat și părți pozitive la această perioadă aiurea. Am găsit câte ceva, iar printre cele mai importante… cred că este TIMPUL. Am reușit să stau mai mult acasă, chiar dacă am avut perioade când munceam mai mult de acasă, am economisit timpul cu deplasările, iar asta a însemnat enorm pentru mine.

Știu că sunt și un milion de neajunsuri, dar nu despre ele vreau să vorbesc azi, ci despre faptul că mi-am găsit timp să gătesc vinete după o rețetă tradițională turcească Imam Bayildi.

Din ce am observat eu, vinetele sunt destul de desconsiderate în bucătăria românească. Efectiv nu știm ce să facem cu ele. Spre deosebire de turci și greci, de exemplu. Noi știm să le coacem și să facem salată din ele. Adică bătute, amestecate cu ulei și sare. Unii mai pun și maioneză. Gusturile nu se discută. Ceapă de cele mai multe ori. Chiar și usturoi. Consumate pe pâine cu roșii. Bune, n-am ce zice.

Dar doar atât? Se mai folosesc toamna în zacuscă. Și în niște așa-zise mâncăruri de vinete pe care le-am încercat de câteva ori, în diverse ocazii, dar de fiecare dată mi s-au părut foarte grele. Poate că erau prea pline de ulei. Bine, uleiul în exces este folosit pe scară largă în bucătăria noastră tradițională. Dar iar este altă discuție. La fel ca și grăsimile, prăjelile sau condimentele concentrate. Pline de sare. Că tot am adus aminte de sare. Și sarea o folosim în exces…

Ne întoarcem la rețeta Imam Bayildi

Înainte de pandemie obișnuiam să mai mănânc și prin restaurante. Iar preparatele turcești întotdeauna mi s-au părut interesante. Pentru că folosesc multe legume. Multe preparate absolut numai din legume. Dar absolut delicioase. Nu folosesc porc, spre deosebire de noi. Iar eu cum sunt probabil defect, din acest punct de vedere, adică nu sunt un mare consumator de porc, mi se pare potrivit. Pește, păsări, berbecuț, vită. Tipuri de carne folosite excelent de turci.

Iar mă abat de la subiect… așa că trec direct la el

Ideea e că mi se făcuse poftă de niște vinete gătite în stil turcesc. Știam exact cum au gustul, cum arată, am tot căutat rețete pe net și am văzut ce înseamnă o rețetă de Imam Bayildi.

Am văzut și la noi diverse rețete, în special pe la cei care cochetează sau sunt de-a dreptul pe nișa de food, dar inspirația am găsit-o pe bloguri culinare în engleză și mai ale în turcă. Cu engleza n-am avut probleme, dar la turcă…. noroc cu Google Translate.

Am încercat să respect (probabil peste 90%) din rețeta tradițională, dar mi-am adus și un mic aport. Ori din cauza unor condimente pe care nu le aveam, ori din cauza preferințelor de gust. Însă, per ansamblu aspectul și gustul a fost așa cum îmi aminteam că era când consumam acest preparat în restaurante cu specific turcesc.

Ca și ingrediente, pentru 2 persoane, avem nevoie de:

  • 2 vinete potrivite
  • 1 cutie de roșii cubulețe (sau întregi) ori roșii-roșii proaspete
  • 2 cepe potrivite
  • ulei de masline
  • 2 ardei grași de orice fel, de-ai noștri ori colorați, chiar și capia
  • opțional ardei iute
  • 1/2 lămâie
  • condimente (sare, piper și zatar – n-am avut, dar mai jos spun cum l-am preparat sau mai bine zis înlocuit)

Vinetele

Primul pas a fost să spăl vinetele. După ce le-am șters, am tăiat codițele și le-am decojit parțial pe lung. Într-un vas am pregătit o saramură caldă, din apă, o lingură zdravănă de sare și zeama de la 1/2 de lămâie. Vinetele le-am pus într-un bol, iar deasupra am turnat saramura respectivă. Pentru că vinetele se încăpățânau să iasă la suprafață, am pus o farfurie peste ele și deasupra, drept greutate, am folosit vasul în care pregătisem saramura. Așa că m-am liniștit văzând vinetele acoperite în întregime de apă. Se las la odihnit cam 30 de minute. La fel și noi, luăm o pauză.

Legumele 

După cele 30 de minute, începem pregătirea celorlalte legume. Ceapa se taie cubulețe fine, ardeiul gras tot cubulețe. Cel iute se taie feliuțe. Eu n-am folosit pentru că cea mică nu prea e încântată de iuțeli. Dacă nu aveți roșii în bulion și vreți proaspete, le opăriți și le scoateți pielița.

Probabil că toată operațiunea cu legumele vă ia 10-15 minute. Tocmai bine pentru că vinete trebuie să stea la saramură 45 de minute.

Se pune o tigaie la încins cu vreo 3-4 linguri de ulei de măsline. Și se dă drumul și la cuptor. La 175 – 180° C. Vinetele se scot din saramură, se șterg bine cu un prosop de bucătărie, și apoi merg în tigaie la rumenit pe toate părțile.  Operațiunea asta durează vreo 10-15 minute. După ce prin acea culoare arămie se așază în vasul/tava care va merge la cuptor. Vinetele se taie pe jumătate în vasul respectiv, iar cu o lingură se face loc în fiecare vânătă pentru a primi umplutura. Care umplutură? Imediat trecem și la ea.

Așadar umplutura. În tigaia în care au fost rumenite vinetele se adaugă ceapa și ardeii. Dacă mai este nevoie se mai adaugă o lingură de ulei. Pentru a nu folosi ulei în exces am folosit câteva linguri de saramură. Cea în care s-au odihnit vinetele 45 minute. De preferat călirea să fie efectuată la o căldură medie, nu la maxim să nu ardem ce-i acolo:)

Când ceapa și ardeiul încep să se înmoaie, adăugăm usturoiul. Eu am pus o căpățână zdravănă de usturoi neaoș, românesc. Nu l-am tocat, nici nu l-am făcut pastă la mojar, ci l-am zdrobit bine cu latul cuțitului. După 2-3 minute se adaugă jumătate din cutia de roșii, adică vreo 200 ml. În funcție de cât de gros este bulionul se mai poate pune o lingură sau mai multe din saramura de care am zis mai sus.

Despre zatar

Spre final se condimentează. Sare nu am mai pus, ca era deja în saramură, iar oricum nu prefer mâncarea prea sărată. Dar am zdrobit (tot cu latul cuțitului vreo 5  boabe de piper negru). Iar cu nu aveam condimentul specific zatar, l-am preparat eu. Zatar sau Za’tar, Za’atar, Zahtar sau Satar nu este propriu-zis un condiment, ci un amestec de condimente. Așa cum are și mai multe denumiri, există mai multe rețete. Iar fiecare rețetă are propriile proporții. Nu intru în amănunte că nu mai termin repede. Câte bordeie, atâtea obiceie…

Condimentele

Am folosit câte 1/2 linguriță de cimbru, măghiran și oregano uscat. Iar la mojar am pus 1 linguriță de boabe de coriandru, 2 boabe de cuișoare, câteva semințe de chimen și vreo 2 boabe de ienibahar. Da, în bucătăria mea am condimente gen lego, dar nu și combinate. Așa că din cele vreo 20 de borcanele, plus încă cel puțin pe atâtea pliculețe de diverse ierburi și semințe pot da gust mâncării după cum doresc.

Când amestecul din tigaie s-a legat bine, ia tigaia și cu o lingură se umple fiecare vânătă cu amestecul respectiv. Mie mi-au ieșit cam 3 linguri pline pentru fiecare vânătă. Nicio problemă dacă vi se pare că e cu vârf, la cuptor o să mai scadă.

Cuptorul

Spuneam mai sus că se pune doar jumătate de cutie de roșii în bulion la tigaie. Acum e momentul de pus restul cutiei în cazul în care merge la cuptor. Împreună cu o cantitate de apă identică. Se apelează ori la prea-pomenita saramură sau apă simplă. Acum pauză, 30-40 minute până se coace. Mai verificați din când în când. E gata când scade sosul de roșii, iar nasul este gâdilat de aroma vinetei, roșiilor, a usturoiului…

Ce am folosit eu oarecum diferit față de rețeta tradițională

În primul rând nu am apelat la zatar de-a gata și l-am făcut eu.

Apoi ceapa. Am folosit nu 2 cepe medii, ci o ceapă de apă medie și în lipsa celei de-a doua am folosit partea albă din 2 legături de ceapă verde. Iar cea verde am adăugat-o în sosul de roșii care l-am pus în vas, lângă vinete, înainte să îl dau la cuptor.

Nu am folosit ardei iute. Am spus de ce.

Nu am folosit pătrunjel pentru ornare. Îl aveam în frigider, dar cum cea mică încă nu este încântată de el, am preferat să îl las acolo.

Vinetele au fost consumate după ce au apucat nițel să se mai răcească, alături de o telemea bună și jumătate de salată iceberg. Sau pot fi consumate ca atare. Cu pâine/lipie sau fără. După gusturi:)

https://www.instagram.com/p/CNb_-psJgZV/ 

Poftă bună!

Poți să urmărești pagina de Facebook.

 

 

 

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: