Ultima zi de vară

Ultima zi de vară

Bucuria verii

Altădată așteptam vara cu nerăbdare de copil care visează la vacanța de vară. Anotimpul meu preferat. Sunt născut și la mijlocul lunii lui cuptor. Concediile le prefer vara. Mai mult timp de calitate alături de copii. Făra teme, fără rutina școlii. De data asta lucrurile au stat diferit. Sau “difilit“, cum ar zice cea mică, care are 4 anișori.

Marea Neagră, mare albastră

La mare am preferat să dau o fugă de o zi. Fără să rămân peste noapte. Am văzut-o, m-am bucurat de mersul în picioarele goale prin nisip, am cules câteva scoici, o baie în mare și o ciorbă bună de pește.

Din cauza condițiilor, am preferat un loc retras, liniștit, fără îmbulzeală. Chiar și așa, când le-am atras atenția extrem de politicos unor puștoaice să păstreze distanța, m-am ales cu vociferări din partea lor. Îmi luam o înghețată. Eram singurul. Iar ele două formau… coada după mine.

Orașul de sub poalele Tâmpei

La fel mi s-a întâmplat și la Brașov. Alt loc pe sufletul meu. Până anul acesta. Pe la sfârșitul lunii iunie am dat o fugă să mai scap de căldura din București. Eram și destul de stresat de perioada de carantină totală din perioada de urgență. Iar Brașovul mi se părea cel mai potrivit loc pentru a mă reîncărca cu energie pozitivă.

Surpriză mare. Și destul de neplăcută. Piața Sfatului era mai aglomerată decât Centrul Vechi din București. Parcă se dăduse drumul la stadion. Piața era ticsită de mese lipite una de alta. Pline ochi de clienți. Puhoi de oameni, în metrul rămas între mese și clădiri. N-avea nimeni treabă cu pandemia. Ce distanțare? Ce mască?

A fost unele dintre puținele dăți când am simțit nevoia să îmi pun masca în aer liber (atunci nu era nici vorba de obligație în locuri aglomerate sau măcar recomandare). Am virat rapid pe o străduță lăturalnică mai puțin circulată și am preferat să respir și să mă plimb printre brazi. Mult mai relaxant.

La nici două săptămâni după experiența mea din Brașov, am aflat că devenise unul dintre orașele fruntașe la îmbolnăviri de covid-19. Nicio surpriză la ce văzusem…

Ultima zi de vară

Se termină vara. Și noi? Tot împărțiți în două tabere. Blestemul nostru, să ne divizăm, să ne atomizăm în grupuri, grupulețe. Să căutăm mai mult lucrurile care ne despart. Am ajuns să ne catalogăm în cei care cred în covid și cei care nu cred. Cu oarece nuanțe, evident.

Pe măsură ce a crescut numărul îmbolnăvirilor, cei acre credeau că așa ceva nu există sau o doar o gripă parcă se mai diminuează.

Nu mă regăsesc nici în extrema celeilalte tabere, cea a dictaturii medicale.

Cred că un echilibru trebuie găsit.

Cred că într-adevăr este o gripă, dar spre deosebire de o gripă normală, afectează destul de grav sau chiar mortal unele grupe de vârstă și persoane cu anumite afecțiuni preexistente.

Covidioții

Și mai cred că s-au făcut și încă se mai fac excese.

Unele de către autorități legate de libertățile noastre.

Altele de cei care se cred șmecheri, atât de șmecheri încât n-are cum o să-i afecteze o gripă chinezească. Și atunci n-au treabă cu distanțarea fizică. Cu igiena. Sau cu purtatul măștii. Probabil că ăștia șmecheri or avea și dreptatea lor. Poate nu îi va afecta gripă. Probabil că nici dacă transmit gripa la un membru al familiei, la un prieten nu îi va afecta. Cu atât mai mult nu o să-i afecteze dacă o transmit mie. Sau ție.

Ultima zi de vară… Să mai întreb (retoric) dacă începe școala? Sau dacă începe din pricina alegerilor. Dacă nu erau alegeri mai începea?

Îl va afecta pe vreunul dintre decidenți dacă un singur sau mai mulți români vor muri din cauza redeschiderii școlilor care poate conduce la creșterea îmbolnăvirilor?

Sănătate!

Poți să urmărești pagina de Facebook.

Sunt prezent și pe Instagram.

Foto: Pixabay 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: