Dezastrul pandemic din România

Dezastrul pandemic din România

Zorro cu mască și fără mască

S-au promis măști pentru cei care nu-și permit, pentru elevii care vor reveni în septembrie la școală. O minciună.

Țara te vrea prost

Apropo, de școala care ar trebui să reînceapă în septembrie.

Le-au trebuit 8 luni să își dea seama dacă se pot redeschide sau nu. Dacă redeschiderea se poate realiza normal sau în anumite condiții. Nici acum nu și-au dat seama dacă elevii vor reveni la școală.

În toată Europa s-au redeschis școlile. Un studiu recent din UK a demonstrat că după redeschidere doar 0,1% din școli s-au confruntat cu noul coronavirus.

Parcurile închise

Merg destul de des prin parcuri. Sau mai bine zis alerg.

Locurile de joacă pentru copii sunt închise. Încercuite cu benzi de la poliția locală de parcă ar fi locul unor crime. Este o crimă să nu lași copiii să se joace.

Rămânem de râsul Europei…

Arestul asimptomaticilor

Tot de râsul Europei suntem și la capitolul că doar noi internăm obligatoriu în spitale asimpomaticii.

De parcă spitalele noastre nu ar fi focare de covid și alte infecții nosocomiale.

Trecem cu vederea de faptul că mult prea multe teste sunt false. Fals-pozitiv sau fals-negativ. De faptul că la noi un test costă 80 euro, iar în Germania nici 20 de euro.

Apropo de teste

Noroc cu românii care vor să plece la greci. O treime din numărul de teste efectuate lor li se datorează. În rest, la noi nu se consideră importantă testarea masivă și depistarea, apoi izolarea asimpomaticilor, cum procedează toată lumea civilizată.

Ne mirăm că la noi nu scade numărul de infecții noi. Normal, la noi ca la nimeni. Anapoda. Ai noștri sunt deosebiți. Unici chiar. Proști făcuți grămadă.

Bă, dar cu fostul ministru de la Sănătate ce ați avut? Da, ăla care a vrut să testeze bucureștenii. A scăpat porumbelul seara, iar a doua zi dimineața demisionase. Bă, câtă eficiență…

Bă, dar cu Primarul General ce ați avut? Da, același lucru a vrut. Testarea!

La fel cum unii atinși de virusul politicii au urlat ca din gură de șarpe că de ce s-ar da bani pentru cei care donează plasmă… Ca să salveze niște oameni! Ca să încurajeze donatorul de plasmă care are de îndeplinit o groază de formalități, de făcut o groază de drumuri și de dat bani din propriul buzunar pentru a aduna o groază de acte la dosarul ăla cu șină necesar pentru a dona.

Am avut circul izoletelor

Apoi marea realizare că se vor produce la noi. Baliverne și circ. Acum indienii de pe un șantier care a devenit focar merg cu autocarul STB (fost RATB) la testare.

Iar producerea izoletelor… Da, da. Nu suntem în stare să facem o cârpă de mască, despre ce vorbim?

Horeca e în cap

Unii sunt indiferenți. Ba că un hotel de la noi e mai scump ca afară. Ba că restaurantele noastre fac evalziune fiscală.

Nu îi ausțin, nici nu îi contrazic.  Dar, chiar și așa 400.000 de români aveau un job în industria asta, a ospitalității.

Că în restul Europei restaurantele sunt deschise, iar la noi nu… mai miră pe cineva. Mai nou, din ce în ce mai multe state acordă subvenții pentru notele de plată din restaurante.

Déjà vu cu alegeri

Din iarnă până-n primăvară, când Europa vuia de amenințarea noului coronavirus chinezesc (chiar eu scriam în ianuarie 2020 despre acesta!), ai noștri ca brazii erau interesați de anticipate și ne spuneau că e o simplă gripă, apoi au nuanțat că masca nu ajută decât dacă intrăm în contact direct cu bolnavi de covid, ca apoi să o impună în spații închise, apoi deschise, dar aglomerate.

Acum iar îi freacă de alegeri. Sau de moțiuni de cenzură.

Sunt singurul care vede că toți, dar absolut toți implicați în acest jeg de politică românească, care este de fapt un fel de crimă organizată, nu fac decât să urmărească scopuri meschine, de partid, de îmbogățire personală?

Scuiatul semințelor de către zei în capul populimii

În timp ce românii de rând, obișnuiți, se conformează de voie, de nevoie, ordonanțelor militare din timpul perioadei de urgență, apoi a celorlalte indicații prețioase din nenumăratele prelungiri ale stării de alertă, tocmai ăștia de le stabilesc ce fac?

Păi, fac pe dos. Că pe ei nu-i atinge nici mama coronavirusului. Fac petreceri cu zeci de invitați. Deschid restaurante special pentru ei. Fumează și consumă alcool la locul de muncă. Țin masca sub nas ori sub bărbie. Nu păstrează distanța. Tocmai cei care ar trebui să fie un exemplu!

Să mai zic? Cred că cei care au ochi să vadă și urechi să audă știu despre ce este vorba.

Paznicii lupilor

Rămânem o țară exotică. Ceva între o țară sud americană, unde cartelurile au aceeași putere sau chiar mai mare cu autoritatea statului. Sau cu o țară africană unde grupurile jihadiste își fac nestingherite de cap.

La noi? La noi triburile interlope stau o săptămână să îngroape un faraon.

Iar poliția? Poliția păzește zi și noapte show-ul ăsta grotesc care a scârbit o țară. Plus survol de elicoptere!

Dacă unul diliu la cap cu patalama la mână striga după acel 10 august să se desființeze jandarmeria, după așa ceva ce naiba să mai desființăm!? Poliția!? Poate ar trebui. Și așa e penetrată de aceste triburi. Nu o spun eu, ci acei oameni pentru care uniforma mai înseamnă un strop de onoare.

Pensiile și alocațiile

Nu sunt bani. Știm placa. Bine că sunt bani pentru pensii speciale de zeci de mii de lei pe lună pentru șmecheri speciali care au avut joburi călduțe la stat, plătite regește.

Iar că unii au ieșit la pensie la 40 și ceva de ani nici măcar revoltător nu pot spune că e. Strigător la cer.

Amenzile de milioane de euro

Nu știu ce gândeau să facă cu milioanele, zecile și sutele de milioane de euro, pe care sperau sperau să le încaseze de la miile de amenzi care se dădeau pe bandă rulantă când ne-au ținut arestați la domiciliu o lună.

Ne era frică să mai ieșim pe stradă! Nu puteau să îți iei o pâine fără țidulă redactată ca la carte. Greșeai ceva în patalama, pac amenda. Oricum nu se gândeau să mărească pensiile și alocațiile.

Și că erau cele mai mari amenzi nu din Europa, ci din lume, mai are rost să amintesc?

Cumpararea mass mediei

De ce mass media nu scrie o iotă din cele de mai sus? Pentru că a fost cumpărată! Cu 40 milioane de euro. Sanchi, bani pentru publicitate pentru anunțuri cu purtatul măștii și spălatul pe mâini. Așa s-au spălat pe mâini de presa critică.

Publicitatea plătită de guvern, orice guvern, este egală, sinonimă, adică înseamnă fix aservirea, cumpărarea presei. Punct.

Carantina din situația de urgență

Pe 16 martie în România se instituia situația de urgență.

Se aducea armata pe străzi.

Românii erau arestați la domiciliul propriu.

O situație fără precedent.

Pe 16 martie în România aveam 150 de cazuri. Azi avem 1.500 cazuri ZILNIC.

ACUM lumea se plimbă la munte, la mare. La greci.

De ce am avut carantină națională? Am luat copy-paste ca proștii de la alții? Am făcut un experiment social? Altă explicație care-mi scapă?

Învierea Poliției

Oameni buni, suntem ok cu căpuțul? De Paște ieșise la iveală, nu o înțelegere, un gentlemen’s agreement, ci o ditamai țidulă parafată de BOR și Poliție.

Ce să vezi?

Polițistu’ trebuia să-mi aducă ca Ghiță la portiță lumânărica. O mască nu putea să aducă…

Operațiunea sparanghelul

Tot strigător al ceruri mi s-a părut și mizeria asta.

Unii tremurau în case de frica cacalacului care poate fi luat pe talpa de la pantof și se spălau pe mâini până se înroșeau.

Alții erau duși ca vitele la abator, înghesuți în autobuze, înghesuți în aeroport, înghesuți în avioane, înghesuți iar în autobuze, înghesuți în barăci. Și apoi răsfirați la cules de sparanghel nemțesc. Arbeit ist arbeit!

Grupul grupurilor

În țara grupulețelor (am tot scris despre asta, nu mai repet), a mai răsărit unul. Mai cu moț. Strategic. De comunicare. Defectuoasă. De multe ori eronată. Manipulator. Lipsit de orice transparență. Și despre asta am mai scris, dar trebuia să o reamintesc.

Dezastrul pandemic din România

Și noi? Dumnezeu cu mila. Scapă cine poate. Noi suntem mari, vaccinați (nu anti-covid), dar orișicum, trecuți prin bune și rele. Unii mai căliți. Alții mai pufoși.

Dar cei mici, copiii, ce vină au. Ne place sau nu, dar mai mult ca sigur se va discuta despre o nouă generație. Generația covid. Cea cu școală online. Cea care nu se mai joacă în parcuri. Copii care se feresc de alți copii. Coronavirus.

Copii care își văd din ce în ce mai rar bunicii.

Copii care vor urma calea părinților. Unii anxioși, depresivi. Justificat de boli existente sau chiar comorbidități. Sau bolnavi doar de ipohondrie. Alții care nici după ce se vindecă de covid, chiar după ce au fost intubați, cred că a fost o răceală mai puternică, nicidecum că au fost cu un picior în groapă.

Și fiecare extremist se va uita disprețuitor la celălalt și îi va arunca de sus o etichetă de covidiot

Cam ăsta este dezastrul pandemic din România. Așa cum îl văd eu. Care mă face să scriu din ce în ce mai rar.

Pentru că aș avea subiecte:

  1. Dezastrul economic (șomaj, falimente, criză sistemică).
  2. Sportul și cultura puse pe butuci.
  3. Efectele psihologice în dinamica relațiilor interpersonale, cu prost comunicata distanțare socială în loc de fizică.
  4. Schimbarea din domeniul muncii la birou versus acasă.
  5. Auto-tratamentele acasă versus consultul medical.
  6. Suferința oamenilor bolnavi de orice altceva în afară de covid care au fost puși pe hold.
  7. Dependența de anumiți producători, în special față de China, dar și faptul că într-o situație critică nu ar trebui teoretic să conteze că ești român sau neamț, alb sau galben. Teoretic. Practic, însă…
  8. Etc

 

Pandemia nu trece mâine, nu va trece nici când apare vreun vaccin. Rușii și chinezii au așa ceva. Noi avem mișto-urile dâmbovițene. Noi avem epidemie și de rujeolă. Că vaccinul știm noi că dă autism. Și ne cipează Bill Gates. Și antenele 5G. Oricum le știm pe toate. Zeamă de varză și mir. Și acatiste pentru păcănele. 

Sănătate!

Despre COVID-19:

Poți să urmărești pagina de Facebook.

Sunt prezent și pe Instagram.

Foto: Pixabay 

Comentarii Facebook

Un comentariu

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: