Despre rezultatele testelor PISA

Despre rezultatele testelor PISA  

Despre rezultatele testelor PISA

De ce acum? 

Acum vreo lună toată lumea vorbea despre testele PISA. Inclusiv eu am avut tendința. M-am apucat să scriu, o parte din ceea ce urmează, dar am lăsat în draft. Am preferat să continui la rece. Este prea important subiectul pentru a-l aborda cu emoție și peste câteva zile să fie dat uitării

Atunci mai toți părinții implicați, cei de prin sistemul de învățământ, evident politicienii și bineînțeles unii care nu-s părinții, nici profesori, dar sunt atotștiutori – acei părerologi – au vorbit despre rezultatele PISA.

Aproape jumătate dintre copiii de 15-16 ani sunt analfabeți funcțional

Mai exact 44%. Acești copii nu sunt capabili să aplice în viața reală ceea ce au învățat la școală.

Cauzele?

1. Copiii?

Mulți s-au grăbit să dea vina pe copii, că s-au tâmpit din cauza timpului pierdut pe Internet cu Youtube, Instagram, Tik-Tok.

Dacă mă uit la influencerii de succes de pe la noi la care cască ochii majoritatea copiilor români, la ce postează, ce promovează acești idoli… atunci da, ăsta e răspunsul facil.

Poate fi asta, dar dacă luăm în considerare faptul că mai toți copiii de prin lumea asta pe unde s-a dat testul PISA au acces la Internet (smartphone, tablete, laptop)… Și acolo există niște youtuberi, instagrammeri și alți influenceri în online care dau tonul în tot și în toate și nici ăștia nu-s mai breji ca ai noștri…

2. Părinții?

Alții au arătat cu degetul părinții, că ori sunt inculți și n-au ce să-și învețe copiii ori sunt prinși cu job-ul și sunt prea stresați, prea obosiți pentru a se mai interesa de situația școlară a propriilor copii. Posibil.

Unii s-au găsit să zică că părinții sunt de vină că-i obligă pe copii să învețe prea mult, că-i trimit la after/before school ori la meditații. O fi și asta, dar eu tind să cred că tocmai copiii ăștia fac parte din cealaltă categorie, a celor 56% care nu sunt analfabeți funcțional.

Și încă ceva. Infimul procent de părinți care se ocupă personal de educația propriilor copii – mă refer la homeschooling – fac treabă bună și în nici un caz copiii lor nu ajung analfabeți funcțional, ci mult mai bine ancorați în realitate. Dar ăsta e un subiect greu, controversat și nu e o soluție la îndemâna oricui.

3. Sistemul?

Chiar dacă am lăsat la urmă, cred că cea mai mare parte din vină (nu exclusivă pentru că adevărul întotdeauna se găsește undeva mai la mijloc) o poartă chiar școala, ceea ce se învață la școală nu are aplicabilitate în viața reală.

Am mai dezvoltat subiectul cu alte ocazii pe blog. Este vorba nu numai de programă, prea multe teme pentru acasă, de faptul că unii profesori sunt slabi, de lipsa manualelor sau de calitatea îndoielnică a acestora, atunci când ele există, de numeroasele greșeli din multe manuale. Iar cum peștele de la cap se împute… de cele mai multe ori problema este la minister. La noi ca la nimeni se schimbă miniștrii. Și fiecare face praf ce începuse anteriorul.

Când ești ministru și nu înțelegi… 

Pentru că proaspătul nostru ministru de resort a declarat că ‟accentul la aceste evaluări internaționale nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață‟.

Păi exact despre asta e vorba !!!

Copiii merg la școală exact pentru a aplica cunoștințele în viața de zi cu zi!

Nu pentru a fi papagali, pentru a reține niște noțiuni, formule abstracte, niște comentarii sau alte asemenea. Merg la școală pentru a se descurca în viața reală!

Altfel, o lăsăm naibii de școală dacă tot nu e bună de nimic și îi lăsăm să-și scrie pe LinkedIn la educație doar… ‟școala vieții‟!

Și uite așa ajungem la vorba unui fost președinte care se pare că știa el ce știa și anume că “școala românească scoate tâmpiți“. Pentru că asta înseamnă un analfabet funcțional…

Câteva simple observații 

1. Pe vremea mea, după ce terminam cu celebrul Abecedar și cu ‟Ana are mere‟, toți copiii știau să citească. Acum, sunt foarte mulți elevi de clasa a IV-a care nu-s în stare să citească cursiv, la prima vedere, un text în română!!!

Elevii de gimnaziu au probleme cu acordul între subiect și predicat, cu “miau” dat un subiect greu, iar dacă A = 100 și B = 150, A < sau > B!? În liceu carențele sunt și mai grave… 

Nimeni nu are curajul să spună că multe manuale de azi sunt mult mai proaste decât cele de dinainte de 1989!

Uităm ce rezultate aveam pe plan internațional la toate olimpiadele la care participau copiii români. Acum este o știre-bombă, un breaking news dacă mai câștigă o astfel de olimpiadă.

2. O altă scurtă observație dureroasă de care nu se vorbește. Generația tânără își acuză bunicii că n-au dinți în gură, că-s vai de mama lor.

Problema ăstora în vârstă care n-au bani de medicamente, de tratamente, de haine la modă este că-s prea…. educați pentru a le răspunde acestor nepoți prost crescuți.  Prost crescuți în spiritul libertății absolute prost înțeleasă de după 1989.

Până acum 30 de ani aproape orice muncitor cu studii medii citea. Și înțelegea ce citește. Puteai purta discuții surprinzător de complexe din aproape orice domeniu cu un nene care lucra într-o fabrică comunistă.

Astăzi, sunt destui tineri cu patalama la mână, absolvenți de facultate care sunt mult sub nivelul acelui nene din fabrică de acum 30 de ani.

Am 42 de ani și am mult mai multe de discutat cu cei săriți de 50 de ani decât cu cei de 30 de ani:))

3. Ultima observație (cu toate că aș putea da încă vreo 20). Copiii nu prea mai citesc. Nu-și mai văd părinții citind. Prea mulți părinți de azi nu mai au o bibliotecă în casă. Lipsesc cărțile.

Nu știu nici cine a fost Eminescu. Mai mult. Sunt profesori care chiar îl hulesc și declară nonșalant că poetul nostru național n-are nicio relevanță pentru ei și nu vor respecta programa pentru că nu vor preda la clasă așa ceva.

Există părinți care sunt de acord cu ea. Chiar așa, ce relevanță ar putea avea Eminescu pentru generația de azi? Păi se vede!

Ăștia 44% nu au citit Eminescu pentru că nu le poate provoca plăcere așa cum le provoacă așa-zisa literatură scrisă în zilele noastre care sunt mai ancorate în realitatea lor. Că doar se discută de telefoane mobile, jocuri, cum pot fi păcăliți profesorii și părinții, cum să copiezi la teste. Mi-au picat prin mână niște astfel de cărți foarte populare printre copii și m-am cam îngrozit.

Plus că e mai simplu de urmărit filmulețe pe YouTube decât de răsfoit o carte. Mulți copii se visează vloggeri de succes, ce atâta matematică și cărți. A apărut și un studiu recent conform căruia 25% dintre copiii români petrec minim 6 ore pe telefon!

Când mă gândesc că unii adulți (din fericire încă puțini) declară superior că ei n-au TV în casă, dar în același timp se uită la lucruri de o mie de ori mai îndoielnice/dubioase în special pe YouTube și Facebook – să mă exprim pe limba lor – 🤦‍♂️

Care-i treaba cu testul PISA?

Să nu mă avânt mai departe până nu vin cu ceva clarificări pentru cei care au lipsit nițel și poate nu-s la curent cu rezultatele testelor PISA.

Unii habar încă n-au despre ce este vorba. Și e normal să fie așa. Mai ales dacă n-ai copii ori sunt mici, nu prea te pasionează subiectul.

PISA este acronimul de la Programme for International Student Assessment.

Este o testare care se desfășoară o dată la 3 ani și arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, știință și citire.

La testarea din 2018 pentru care s-au publicat rezultatele în a doua parte a anului 2019, au participat aproximativ 600 mii de elevi din 79 de țări membre OEDC (Organisation for Economic Co-operation and Development / Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) și partenere, reprezentând aproximativ 32 de milioane de tineri de 15 ani.

În 2018 au participat în premieră la aceste teste și Belarus, Bosnia și Herțegovina, Brunei, Maroc, Filipine, Arabia Saudită și Ucraina.

Din România au participat peste 5 mii de elevi de 15 ani din cca 180 de școli. Eșantionul este reprezentativ la nivelul întregii țări. 

Rezultatele acestui test reflectă cunoștințele elevilor și abilitățile lor pentru participarea deplină la viața socială și economică.

Acest test nu evaluează dacă elevii rețin și reproduc papagalicește ce au învățat, ci arată cât de bine pot aplica cunoștințele în situații necunoscute, atât în școală, dar mai ales în afara acesteia.

Overall, suntem pe locul 47 din 79

Procentul de analfabetism funcțional* a elevilor români a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%.

* Conform definiției OECD, o persoană este analfabetă funcțional dacă nu se poate angaja în toate acele activități în care este nevoie de un anumit nivel de educație și cunoștințe pentru funcționarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunității din care face parte și totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul și socotitul pentru ea și pentru dezvoltarea comunității din care face parte.

Nu numai că rezultatele sunt slabe, ci deja avem un trend. Negativ. Scorurile înregistrate de elevii români sunt cele mai slabe din ultimii nouă ani.

Atrăgeam atenția încă din 2017. Sunt convins că rezultatele următorului test PISA vor arăta mai rău… 

Căutați filmul Idiocracy🙂

Rezultatele României

1. Rezultatele la CITIRE

59% dintre elevii români (versus 77% media) pot identifica ideea principală într-un text de lungime medie, pot găsi informații bazate pe criterii explicite și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când sunt direcționați explicit în acest sens.

Doar 1% dintre elevii români sunt foarte performanți la capitolul citire (înțeleg deplin și complet un text la prima vedere), spre deosebire de media OECD, care e de 9%. La fel de dezastruoase stau rezultatele de top pentru elevii români și pentru celelalte teste, respectiv matematică și științe.

2. Rezultatele la MATEMATICĂ

53% dintre elevii români (versus 76% media) pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic.

Țara noastră, Malta și Taiwan sunt cele 3 țări unde performanțele la matematică au scăzut față de precedentul test, din 2015.

3. Rezultatele la ȘTIINȚE

56% dintre elevii români (versus 78% media) știu cel puțin să dea explicații posibile în contexte familiare sau pot trage concluzii pe baza unor investigații simple.

4. Există și un al patrulea capitol

Însă România nu a participat la această testare. Ar fi fost interesante rezultatele. Pentru că foarte interesant a fost subiectul celei de-a patra testări: competențe globale.

Aici se evalua capacitatea elevilor de a analiza probleme globale și de a avea relații cu persoane din alte culturi.

Ce este de făcut?

1. Reforma în educație

Despre reforma în educație se vorbește de 30 de ani și cu toate astea mergem din rău în mai rău. Și aici e muuult de spus. De la pregătirea cadrelor didactice la programă.

Dar la noi ca la nimeni. Cum se schimbă ministrul de resort, cum se schimbă totul… Iar ăștia se tooot schimbă!

Dacă TOATE partidele politice nu se vor pune la masă să se pună de acord că educația este prioritară, că ține chiar de siguranța națională am avea o șansă.

Dar ele nu văd decât ciolanul. Orbite de lupta pentru putere.

2. Digitalizare

Despre digitalizare s-a tot vorbit, dar se fuge și de ea ca dracul de tămâie. Sau așa cum se fuge de educația sexuală în școli. Cu toate că avem o situație dramatică în ceea ce privește vârsta începerii vieții sexuale, a avortului la fete minore.

Aici este un alt paradox. Printre cei care se împotrivesc digitalizării sunt… părinții. Sub pretextul că cei mici oricum stau prea mult cu ochii-n ecrane… acasă. No comment.

3. Before/After School

Deocamdată programul Before sau After School este opțional. Mai ales prin orașele mărișoare și pentru familiile care își permit financiar un astfel de efort. Pentru majoritatea românilor este nu un moft, ci mai degrabă ceva SF. Problema este de rechizite, haine, transport, masă…

Probabil sau mai mult ca sigur că sunt mult mai multe de făcut. Dar asta e doar ceea ce văd și cred eu. Care nu sunt un specialist în educație. Doar un părinte.

Poți să urmărești pagina de Facebook.

Sunt prezent și pe Instagram.

Foto: Pixabay

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: