Perfida otravă care ne omoară

Perfida otravă care ne omoară

Zilele acestea se mai face un pas în lupta cu această perfida otravă care ne omoară.

Un proiect de lege vrea să interzică comercializarea produselor din tutun în supermarketuri și minimarketuri și sponsorizarea de evenimente de către companii producătoare de țigări ar urma să fie interzise.

Chiar dacă ne-am obișnuit cu faptul că după ce cumperi laptele, brânza, pâinea la casa de marcat să găsești țigări, este aberant. La fel cum aberante sunt dulciurile plasate strategic exact acolo, la văzut și îndemâna copiilor.

Cei care au prins vremurile dinainte de ’89 își amintesc că la fel era și la noi: nu puteai lua țigări de la alimentara, tot de la magazinele gen tabac.

În ultima vreme tot privim cu admirație spre Ungaria. Știai că acolo, în zile noastre, poți cumpăra produse din tutun doar din… tutungerii?

Dacă ne uităm atent la cele mai multe centre comerciale, unde se regăsesc majoritatea super/hipermarket-urilor vedem că există deja spații destinate tutunului. Atunci de ce și la casele de marcat?!

Pe de altă parte, măsura mi se pare nițel ciudată având în vedere că minorii cumpără țigări nu din hipermarketuri, ci de la magazinașul din colț…

Există deja o lege privind interzicerea vânzării produselor din tutun către minori.

Nu ar trebui să începem întâi cu respectarea legilor în vigoare?

Nu ar trebui să începem întâi cu cei care vând țigări contrafăcute aprope în orice piață?

Legat de interzicerea publicității la produsele din tutun, aici e marea durere (voi reveni mai jos), dar la fel este și prin Regatul Unit, Irlanda, Franța, Spania, Slovenia, Polonia etc.

Ce își propune acest proiect de lege?

Limitarea numărului adolescenților care se apucă de fumat, în condițiile în care procentul adolescenților fumători este îngrijorător de mare în România.

Conform Global Youth Tobacco Survey 2017 (realizat global, o data la 4 ani, iar la nivelul țării noastre GYTS a fost realizat de către Institutul Național de Sănătate Publică, sub coordonarea Ministerului Sănătății), aproape 15% dintre copiii din România cu vârsta între 13 și 15 ani folosesc produse din tutun.

Mai mult, 28% dintre aceștia au încercat mai întâi o țigară la mai puțin de 10 ani.

Spunem lucrurilor pe nume?

Tutunul este otravă! Moarte lentă!

Da, și altele sunt. Zahărul și alcoolul. Toate creează și dependență.

Dar azi este despre tutun.

Peste 42.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat și aproape o treime din populația României fumează!*

Bolile cardiovasculare sunt cap de listă a cauzelor decesului în România (peste 60%), iar fumatul favorizează riscul apariției bolilor cardiovasculare de 4 ori.

*Datele sunt publice, dacă vrei mai multe amănunte de acest fel intră pe stopfumat.eu

Este suficientă educația?

Mulți spun că este necesară doar educația. Utopic da. Personal am oarece îndoieli. Evident că educația este temelia dar…

În viața reală nu cred că este de ajuns doar educația.

Altfel nu am avea legi, măsuri coercitive. Am avea doar facultăți, nu și pușcării. Nu tu poliție, jandarmerie, armată. Și te te faci cu infractorii care au diplome de facultate sau de doctorat? Nu mă refer la plagiate, la cele diplomele luate pe șpagă, ci la alea pe bune. Ăștia nu sunt educați?

În viața reală avem tutun și alcool. Vicii. Jocuri de noroc. Droguri. Violență psihică, verbală, fizică. Copupți. Țepari. Spărgători de locuințe. Hoți de buzuare.

Nu trebuie pus semn de egalitate între cele de mai sus. Dar toate fac rău.

Revin la educație

În rândul celor mai ușor de influențat – de reclame, de comportamentul altora – este greu să te consideri cool dacă nu fumezi sau vapezi. Cine nu vrea să fie cool? Altfel, ești considerat un tocilar și exclus din gașca cool.

Că primii care vor încerca și altfel de țigară sunt exact printre cei care deja fumează una normală, asta e altă discuție. Cu altă ocazie.

Cine să educe? Dacă părinții sunt fumători? Ce să le spună copiilor? Bă nu fumați că nu e bine? Cum rămâne cu modelul de urmat, cu propriul exemplu? Am tot scris despre asta și e un subiect al naibii de delicat, de dureros, dar totodată de adevărat.

Mulți copii deprind de acasă acest obicei. Cu toate că din copilărie am fost expus fumatului, ambii părinți fiind fumători, personal nu am devenit fumător. Spre deosebire de aproape toți prietenii și vecinii mei care au luat prima țigare din pachetul părinților lor. Mult mai târziu, spre 30 de ani am aprins prima dată un trabuc și am încercat o narghilea la o cafenea turcească. Nu m-au prins. Dar nici n-am persistat.

Că tot am vorbit de ce-i cool, nu-i totuși mai cool să nu fumezi?!

Despre tutungii

Producătorii, distribuitorii și comercianții susțin fumatul prin prisma interesului evident economic, a profitului. Iar când spun susțin mă refer la multe lucruri:
 campanii bine plătite de PR ;
 comunicatorii marilor firme de tutun au grijă să spună ori de câte ori au ocazia cât de importante sunt companiile de tutun pentru economia țării;
 sponsorizarea unor așa studii care să te convingă că a fuma nu este chiar așa nociv;
 sponsorizarea unor evenimente de anvergură, concerte etc. care au ca target adolescenții și tinerii, cu mențiunea că nu este doar o simplă sponsorizare, ci există un stand cu produse din tutun de fiecare dată, plus reclame la țigări;
 sponsorizarea unor influencer-i care să combată orice măsură care le-ar afecta profitul, fără nici un scrupul privind sănătatea celor care fumează (că doar își asumă asta, nu?);
 lobby pe lângă factori de decizie care pot lua decizii într-un sens sau altul privind fumatul;
 și câte ar mai fi dar mă opresc, însă ei nu se vor opri din a trimite domnișorici toate un zâmbet prin benzinării, tesase și restaurante să te îmbie cu o brichetă sau un pachet de țigări sau cu un mult mai sănătos dispozitiv atractiv de încălzit tutunul, vaporizat sau mai știu eu ce care arată… cool, dar esența rămâne aceeași: o otravă.

În loc de încheiere

De trei ani și jumătate, de când mi-am deschis blogul, vocea mea a început să se audă. Timid, ce-i drept, dar a început să conteze.

De câte ori a fost vorba despre un subiect care într-un fel m-a afectat am ales să scriu, chiar dacă alții aleg să privească în alte parte.

Subiecte care pot avea impact asupra copiilor noștri. Pentru că Jurnalul unui Tată este jurnalul meu și a copiilor mei, dar totodată mulți tătici și chiar bunici s-au identificat cu ceea ce scriu aici, cu ideile pe care le susțin.

Nu voi pregeta să scriu despre vreun subiect delicat, care poate inflama pe unii, doar de dragul de a nu-mi pierde din cei care aleg să citească cu scriu aici.

Fumatul este un astfel de subiect.

Ca blogger, puteam să scriu ceva drăguț, amuzant, nu aveam interesul să-mi tai craca de sub picioare, să câștig disprețul celor care fumează sau sprijină această industrie aducătoare de boli și moarte, de fapt să pierd cititori și posibile colaborări.

Ca părinte, vocea rațiunii înclină către o continuă informare. Așa cum am scris recent despre sucurile energizante.

Dacă un singur copil, adolescent sau tânăr va lua o decizie corectă, atunci lupta nu cred că este pierdută.

Despre perfida otravă care ne omoară

În 2016 am abordat prima dată subiectul fumatului cu ocazia interzicerii acestuia în locuri publice acoperite.

Tot atunci am scris prima dată despre efectele fumatului în timpul sarcinii.

După un an, am revenit asupra controversatei legi și am constat că nu s-a întâmplat ceea ce vesteau sumbru unii – falimente de baruri și restaurante.

În 2018 am publicat și un interviu cu dr. Roxana Cozubaș, medic specialist oftalmolog despre faptul că fumatul este foarte dăunător pentru ochii mamei și ai viitorului copil.

Am continuat cu un articol despre o nouă găselniță a producătorilor de tutun: țigările electronice și dispozitivele de încălzit tutunul.

Dacă vrei să te țin la curent cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter.

Poți să urmărești pagina de Facebook.

Sunt prezent și pe Instagram.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: