Tu când ți-ai lăsat fetița să se machieze?

Tu când ți-ai lăsat fetița să se machieze?

Cei care mă citesc știu că puține subiecte sunt cele despre care aleg să nu scriu. Pe de altă parte, nici nu aleg subiecte neapărat sensibile, doar din goana după senzațional. Pentru astfel de abordări există alte site-uri, blogul meu este despre altceva și vreau să îl mențin la fel de curat.

Așadar, precum probabil deja știi, sunt tată a două fete, de 2, respectiv 12 ani. Cea de 2 ani nu are (deocamdată) treabă cu fardurile. Mai mult are treabă cu pantofii mei sau ai soției.

Recunosc, nu sunt tipul de tată de fată dur care nu vrea să audă vreodată că va avea vreun prieten, va dori un ruj pe buze sau o ojă pe unghii.

O mică paranteză

Chiar m-am amuzat când am avut un dialog foarte deschis și fără nicio pregătire prealabilă cu Alex Zamfir în direct la emisiunea radio Tați în dialog de la Itsy Bitsy FM, singurul post de radio dedicat părinților și copiilor din România.

La un moment dat, Alex m-a întrebat cum aș reacționa dacă cea mare ar veni acasă să-mi prezinte prietenul. Iar acesta va fi exact opusul a ceea ce îmi place. Ceea ce nu știa Alex, dar i-am spus cu acea ocazie era faptul că mă gândisem la varianta asta.

Paranteză la paranteză

Eu sunt un tip extrem de clasic spre conservator, chiar dacă, paradoxal, mă consider un tătic modern. Poate și faptul că de aproape 20 de ani lucrez în banking m-a modelat astfel. De la comportament, limbaj, îmbrăcăminte, valori. Mai am momente (din ce în ce mai des în ultima vreme) când renunț la costum, la cravată și aleg o pereche de jeans. Dar păstrez cămașa albă. Sau dacă vreau să rup tiparele aleg un tricou. Întotdeauna uni. Alb, negru, bleumarin sau gri. Fără dungi, carouri, bulinuțe, logo sau imprimeuri. Plicticos, nu? Probabil, dar așa mă simt eu bine și asta contează cel mai mult, nu?

Închid parantezele

Să ne întoarcem la întrebarea lui Alex. DA, mi-am pus problema că cea mare poate va veni acasă cu un tip exact opusul meu. Blugi rupți, tricou multicolor, teniși roșii (mai ales că îi “ador”), vopsit la păr, eventual cu plete, cu cercel în nas și urechi, tatuat. În general, exact poza tipului pe care o pune orice tată de fete pe ținta când se duce la poligonul de trageri să mai exerseze cu Beretta de 9 mm sau, după preferință, cu vreun AK 47. În scop recreativ, desigur. SPA-ul bărbaților.

Iar întrebarea a primit următorul răspuns: “dacă cea mare alege să vină cu el acasă, înseamnă că îl place, iar dacă ea îl place atunci și eu o să-l plac”. Am mai avut o adăugare. Nu am putut să mă abțin, ceva de genul “mai bine să-l aducă acasă, decât să nu am habar”.

Am plecat de la o întrebare simplă. Tu când ți-ai lăsat fetița să se machieze? Dar am vrut să fac o mică sau mai mare paranteză haioasă (zic eu) pentru a spune mai multe despre mine, despre cum văd eu lucrurile în general. Mai ales la ce mă așteaptă.

Acum ne întoarcem la întrebarea propriu-zisă

Prima dată când am văzut fetițe machiate a fost când cea mare nu era așa mare, ci doar vreo șase-șapte anișori prin clasa zero sau întâi. Când unele fete din clasă au venit machiate (discret, ce-i drept, dar machiate la una dintre serbări).

Apoi au venit taberele de vară. Truse de machiaj la gentuță. Pentru seara de disco. La 9 ani. Apoi la 10. O ojă. O pudră. Un strugurel.

S-a terminat și clasa a patra. Petrecere. Știu. Sunt bătrân la cei patruzeci și un pic de ani. Pe vremea mea nu am prins petrecere de-a patra. Chit că și eu terminam primara și treceam în gimnaziu. Pur și simplu era firesc și nici învățătoarea, nici părinții, cu atât mai puțin noi, copiii de atunci, nu ne gândeam să marcăm momentul printr-o petrecere. Nu serbare. Petrecere. Gata cu coregrafia și poezioarele / cântecelele / rolurile serbărilor din anii anteriori. Petrecere, tati! Cu ținute, cu muzică și cu (ai ghicit) machiaj! Uite așa strugurelul a fost înlocuit cu un ruj mai mult sau mai puțin discret. Pleoapele fetițelor de 10 ani au început să ia culorile curcubeului.

Nu judec. Chiar nu o fac.

Doar asta nu înseamnă că nu pot să nu observ. Știu că suntem diferiți. Știu că pe unii îi distrează ca o fetiță să fie machiată. Știu că altora li se pare chiar firesc. Dar, pe blogul meu îmi permit să fiu eu și să scriu într-adevăr părerea mea. Care n-are nicio legătură cu vreun concept de politically correct sau mai știu eu ce. Dar are legătură cu mine, cu realitatea mea subiectivă, cu…. ok gata mă opresc cu justificările și trec la ceea ce cred.

Cred că o fetiță machiată nu este un lucru în regulă. Chestie de gusturi sau nu, mie îmi displace profund să văd dintr-o dată evaporată toată inocența, candoarea, puritatea, frumusețea copilăriei. De fapt, nu evaporată. Acoperită de o smacolină. De o spoială care chiar nu-și are rostul la nici 10 ani. Dacă e să fiu sincer și nu văd de ce nu aș fi în continuare, nu-și are rostul nici acum când fata mea are 12 ani.

Acum la 12 ani, în clasa a șasea s-a trecut la alt nivel

Pudra a fost înlocuită cu fondul de ten. Pleoapele sunt acoperite (discret, ce-i drept) de culori în continuare. Dar, nu la petreceri. La școală. Zi de zi. Strugurelul a fost înlocuit de ruj în toată regula. Uneori mai discret, alteori mai pronunțat. Depinde de ce oră urmează probabil. De cât de deschis este profesorul să accepte. Că tot am ajuns la pleoape, la ochi. A mai apărut creionul, rimelul și tușul. Iar pudra a fost înlocuită cu fondul de ten. Cu o justificare, ce-i drept: ascunde coșurile pubertății.

Probabil mă veți întreba dacă fabulez. Nu, în niciun caz. Sau la ce școală este. Nici particulară, nici fițoasă, nici una de periferie. O școală absolut normală. Chiar peste medie și situată destul de central.

Cum e cu machiajul la noi 

Iar dacă tot am scris de alții sau mai bine zis de altele care la vârsta de 12 ani își doresc să arate mai mult a dive decât a copii, normal ar fi să vorbesc și despre fata mea. Și cum am abordat eu și soția problema.

Încă din clasa zero și apoi în fiecare an am discutat despre machiaj. Că un copil este frumos așa cum este. Că machiajul este menit să-ți ascundă unele imperfecțiuni care sunt din ce în ce mai evidente o dată cu vârsta. Cearcăne. Riduri. Pete. Găuri. Nu doar vârsta este de vină. Mai este și stilul de viață. Alcoolul, țigările, alimentația proastă, consumul insuficient de apă sau nopțile pierdute își spun cuvântul. Nu în ultimul rând, faptul că, paradoxal, aceste imperfecțiuni se datorează chiar… machiajului. A excesului de chimicale.

Poate am eu noroc și a înțeles. Poate am bătut-o prea mult la cap cu subiectul ăsta și poate nu mai îndrăznește. Poate este un pic mai băiețoasă. Sau poate un pic din toate.

Să se luăm pe rând.

Cu ojă nu s-a pus problema până acum. Nici măcar cu lăsatul unghiilor să crească. Nu râde, că sunt fete la 12 ani cu unghii mari. Naturale, cu gel sau mai știu eu ce.

Este brunetă, are sprâncene pronunțat, gene lungi, dese și întoarse natural, prea curând nu o să aibă nevoie de… retușuri.

Când am văzut sau a constat ea că are o problemă cu buzele a avut întotdeauna acces la un strugurel bun. Dacă ești bărbat și nu știi ce-i ăla strugurel nu căuta în dexonline că este simplu: un balsam de buze. Util când le ai uscate sau chiar când îți crapă. Se mai întâmplă. La propriu, cu ca-n vorba aia că-ți crapă buza după nu-știu-ce

De restul, cum spuneam, n-a cerut până acum. Dar mă pregătesc. Știu că va veni vremea când luciul strugurelului sau chiar ușoara lui culoare roz nu va mai fi îndeajuns. Când va dori ceva pe pleoape. Când va veni cu cineva acasă. Probabil cu teniși roșii. Mă pregătesc. Fizic și moral.

La tine cum e?

Dacă tu ești părinte de fată, la tine cum e? Sau crezi că va fi dacă este încă mică.

Dar tu, ca părinte de băiat, cum vezi lucrurile?

Și dacă încă nu ai copii asta nu înseamnă că nu ai o părere despre subiect.

Lasă-mi un comentariu părerea mea, contează pentru mine, poate îmi mai schimb părerile. Sau nu:)

Dacă și Tu când ți-ai lăsat fetița să se machieze? și vrei să te țin la curent cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter.

Poți să urmărești pagina de Facebook.

Sunt prezent și pe Instagram.

Foto copertă: Pixabay

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: