Trezirea dacilor. A venit timpul să fie spus adevărul

Trezirea dacilor. A venit timpul să fie spus adevărul

A venit timpul să fie spus adevărul

De când am deschis blogul, pe lângă articolele personale despre familie și copii, încadrate mai mult sau mai puțin pe nișa dominată clar de mămici, respectiv cea de parenting, am atins și alte subiecte dragi mie.

Sport, călătorii, filme, dar și istorie. Istoria noastră. Cu bune și rele. Relativ recentă (Centenarul uitat), dar am coborât pe firul istoriei până la strămoșii noștri (Ne renegăm strămoșii, Trezirea dacilor, Ne cheamă străbunii).

Avem o istorie fabuloasă. Îndelungată. Cea veche este puțin cunoscută. În parte, mistificată. În parte, ascunsă. Iar cei care vor să tragă vălul, spre a vedea adevărata noastră istorie, sunt catalogați dacopați, exaltați.

Nu, nu este vorba de nicio teorie a conspirației.

Istoria nostră poate și cu siguranță va străluci. A venit timpul ca descoperirile uriașe să nu mai poată fi ascunse.

Dar am să intru în subiect.

Este vorba de enigmaticii daci, dar și de strămoșii acestora.

Primele informații despre ceea ce se anunță a fi o remarcabilă descoperire istorică au început să apară acum 10 ani.

Începuturi. Apar primele dezvăluiri despre o surprinzătoare descoperire: Cetatea Sântana

Despre Cetatea de la Sântana (Sfânta Ana este în tradiția creștină mama Fecioarei Maria și bunica lui Iisus Hristos), se vorbește de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când este întocmită prima ridicare topografică militară de către autoritățile austriece.

Pe parcursul următorului secol, istorici ai vremii amintesc despre acest sit impresionant.

În 1888 se construiește calea ferată Arad-Oradea chiar prin actualul sit arheologic, iar cu ocazia lucrărilor se descoperă un tezaur compus din 11 piese din aur.

Primele cercetări de teren se efectuează în 1952, când se descoperă la suprafață artefacte datate în epoca bronzului.

Ulterior, în 1963 se efectuează ample sondări ale sitului și de această se descoperă că că fortificația a fost construită la sfârșitul epocii bronzului.

Adevărata aventură demarează în 2008

Pentru cei neinițiați în cercetarea arheologică, trebuie să menționez că nu este o activitate deloc simplă. Nu e ca și cum ai lua cazmaua și te-ai apuca să sapi unde vezi cu ochii.

Tocmai și din acest motiv, lucrurile ies greu, foarte greu la iveală.

Este nevoie de aprobări de la Comisia Națională de Arheologie, de întocmirea unui plan topografic și abia apoi de cercetarea megnetometrică. Iar aici intervine problema fondurilor, pentru că bugetele sunt insuficiente.

Revin. 2008. Arad. O echipă mixtă de arheologi. Români și germani. Primele murmure. Oare este adevărat?

Cercetări magnetometrice permit identificarea unor structuri preistorice nemaiîntâlnite și desenarea conturului acesteia.

În 2009 se confirmă: cea mai mare așezare fortificată din întreaga preistorie

Fondurile necesare unor prime săpături arheologice preventive vin un an mai târziu, în 2009. Tot atunci se publică primele rezultate ale unei descoperiri ce se anunța impresionantă.

Cercetările efectuate din 2009 până în 2015 stabilesc, mai întâi, existența unei necropole care aparține primei părți a epocii cuprului, este vorba de cultura Tiszapolgar* (cca 4.000 î.Hr), fiind descoperit un schelet uman vechi de 5.500 ani.

* Cultura Tiszapolgar mai este cunoscută în literatura de specialitate ca Tisa II – III, Tisa Târzie, Românești sau Tiszapolgar – Românești. Se întinde din estul Ungariei și a Slovaciei, până în Polonia, nordul Serbiei, iar pe teritoriul României menționez Banat, Crișana, o parte din Maramureș și Transilvania de vest. Urme se găsesc până în Ucraina subcarpatică.

Dovezi arată că vatra este locuită neîntrerupt de-a lungul istoriei, din eneolitic, din epoca bronzului până în epoca fierului.

Cea mai bună dovadă în acest sens constă în descoperirea unei așezări (cca 1200 î.Hr) și a unei fortificații ridicată de daci care este deja considerată cea mai mare așezare fortificată din întreaga preistorie.

Ca termen de comparație, a fost contemporană cu legendara Troia.

Diferența între cele două cetăți constă în dimensiune: Troia se întindea pe 29 ha, pe când Cetatea Veche Sântana, așa cum este numită de către istorici, era de 3 ori mai mare, întinzându-se pe o suprafață de 90 ha.

Prospecțiunile magnetometrice permit identificarea structurii defensive a fortificației (șanțuri și palisade), drumuri în interiorul cetății și numeroase construcții din lemn.

Pe de altă parte, tot săpăturile arheologice sunt singurele în măsură să scoată la lumină trecutul și secretele de la Sântana.

Fără îndoială, situl arheologic de la Sântata devine cel mai important din țară, având în vedere că aici a fost descoperită cea mai mare așezare din Neoliticul Mijlociu.

Localizare

Cetatea de la Sântata se găsește în zona de nord-vest a Aradului, la 4 km de orașul omonim.

De ce “Sântata”? Exact nu prea se știe, dar prima atestare documentară a localitătii sub acest nume datează din anul 1828.

Orașul Sântana se află pe locul unei așezări mai vechi, Comlăuș. Aceasta este atestată documentar încă din secolul al XIV-lea.

În 1566 Comlăușul este distrus de turci. Mai târziu, Imperiul Habsburgic aduce în zonă coloniști șvabi și ia naștere satul Sfânta Ana, devenit din 2003 orașul Sântana.

Nu este un punct oarecare pe harta Românei, aici a avut casă, unul dintre cei 300 de români care a prezentat în 1892 Memorandumul, Constantin Popovici, cel care l-a găzduit pe Badea Cârțan. Adică acel simplu țăran român care a făcut lucruri extraordinare pentru independența românilor din Transilvania.

Cel care distribuie la sate cărți românești, aduse clandestin din România.

Cel care merge pe jos la Roma să vadă cu proprii ochi Columna lui Traian.

Și același care se înrolează voluntar să lupte pentru independență în Războiul din 1877.

Ne întoarcem în prezent: 2018

După 10 ani de la primele cercetări prin magnetometrie, adică acum, în anul 2018, au apărut noi informații, cu toate că arheologii consideră că se află abia la început.

Proiectul se desfășoară sub coordonarea Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române – filiala Cluj-Napoca (dr. Florin Gogâltan) și este susținut de Institutul de Arheologie din Berlin, Universitatea Goethe din Frankfurt (prof. dr. Rüdiger Krause) și Complexul Muzeal Arad (prin Consiliul Județean Arad) și are o finanțare totală de 80 mii euro din partea Landului Hessen din Germania.

Acum lucrurile devin din ce în ce mai clare.

Dacă în urmă cu 10 ani se făcea o comparație cu Troia din punct de vedere al dimensiunii, Cetatea de la Sântata fiind de trei ori mai mare ca cea grecească, acum se face o altă comparație.

Materialul de construcție.

Cetatea de la Troia a fost ridicată din piatră.

Cetatea de la Sântana a fost construită din lut și lemn cu șanțuri defensive cu o adâncime de peste 4 metri cu o deschidere de 10 metri, un val de pământ bătut, lemn şi piatră de lat de 27 de metri și înalt de aproape 3 metri, palisade și urmele unui război. 

Iar varietatea materialelor de construcție folosite la Sântana este o dovadă că civilizația de aici era mai avansată decât cea grecească.

Vremea întrebărilor. Pe când răspunsurile?

Deocamdată se ridică o serie de întrebări care, dacă se vrea, își vor găsi și răspunsuri. Întrebările deja au început să-i sperie până și pe arheologi.

Spun “dacă se vrea” pentru că întrebările cam zdruncină multe din ce știam sau mai bine zis din ce NU știam despre strămoșii noștri:

  • Ce înseamnă această cetate?
  • De ce a fost ridicată?
  • Care era amenințarea? Cine au fost atacatorii, având în vedere faptul că s-au identificat urmele unui război. Când a avut loc și de ce?
  • Cum a fost posibilă ridicarea unei astfel de structuri monumentale?
  • Cetatea de la Sântana era o capitală a Europei? 

Această ultimă întrebare nu aparține vreunei minți înfierbântate care consideră că noi am fi fost buricul Europei, ci a colectivului mixt de arheologi care cercetează situl!

Ce se mai știe la acest moment?

Cu siguranță Cetatea Veche de la Sântana a reprezentat un important centru de putere spre finalului epocii bronzului.

Argumentele constau în dimensiunea impresionantă a acesteia, pe numărul considerabil de obiecte de prestigiu confecționate din aur și din bronz descoperite în interiorul fortificației, pe însăși complexitatea acesteia.

Iar cercetarea (nu săpăturile) a acoperit doar 55 de hectare din cele aproape 90.

Las la urmă ceea ce se mai știe și deja a stârnit rumori printre arheologi: un palat uriaș, cu lungimea de 100 de metri și lățimea de 40 de metri!

Concluzia arheologilor germani și români este unanimă: cea mai impunătoare cetate preistorică care a existat vreodată în Europa.

Lucrurile abia sunt la început, iar după ce vor începe și săpăturile vom avea cu siguranță o parte din răspunsurile la întrebările de mai sus, dar este posibil să se ridice și altele.

Autoritățile sprijină proiectul. La fel și partenerii din Germania. Se intenționează chiar deschiderea unui muzeu în sit, asemenea altora existente în Europa.

Dacă ți-a plăcut Trezirea dacilor. A venit timpul să fie spus adevărul și vrei să te țin la curent cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter.

Poți să urmărești și pagina de Facebook.

Sunt prezent și pe Instagram.

Foto copertă: Pixabay

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: