Ce trebuie să știm despre celulele stem?

Ce trebuie să știm despre celulele stem?

Ce trebuie să știm despre celulele stem?

De-a lungul timpului, am scris despre multe subiecte privind evoluția sarcinii și nașterea propriu-zisă, dar până acum nu am scris despre celulele stem.

Citește aici despre primul trimestru, screeningul prenatal – bitest, diabetul de sarcină, fumatul în timpul sarcinii, despre puericultură, ultima lună de sarcină și naștere aici și aici.

Ce știm despre celulele stem?

Recunosc că acum aproape 12 ani când s-a născut prima mea fetiță habar n-aveam despre acest subiect și nici nu cred că se efectuau recoltări pe la noi.

Dar lucrurile au evoluat și în România, a ajuns informația și la noi. Nu numai informația, ci și procedeul în sine. Așa că prin toamna anului 2015, când am aflat că voi fi a doua oară tată am aprofundat subiectul. Iar ce am găsit atunci ne-a determinat ca la nașterea celei de-a doua fetițe, la sfârșitul lunii mai 2016 să luăm decizia de a recolta și depozita celule stem.

Ideea articolului

Acum câteva zile am avut o întâlnire de peste 3 ore cu dr. Bogdan Ivănescu, omul din spatele fenomentului Doctor MIT și care este totodată Managing Director la Stem Sure, o bancă engleză de celule stem.

Iar lunga dar extrem de interesanta (plină de momente de aha si wow) discuție s-a axat aproape exclusiv pe acest subiect: celulele stem.

Deci ce sunt celulele stem?

Prima și cea mai corectă definiție care mi-a rămas întipărită în minte este și cea mai simplă: sănătate pentru viitor!

Mai precis, celule stem sunt acele celule nediferențiate cu un enorm potențial de diferențiere. Aceste celule de bază sunt esențiale în refacerea țesuturilor și a rănilor, sau formarea de noi celule diferențiate în organe. Pentru explicații științifice complexe recomand facultatea de medicină, specializare embriologie:)

Recoltarea celulelor stem se efectuează, în special, la nașterea unui copil, iar recoltarea lor are loc din sângele cordonului ombilical și a țesutului ombilical (celule stem mezenchimale).

De ce “în special” la naștere? Se pot recolta și celule adulte, dar implică un “dar”. Și nu în sensul de cadou. În acest caz, sunt mai greu de obținut. În plus, există un risc mai ridicat de nereușită a transplantului.

Citește și alte subiecte relevante: fertilizarea in vitro, sarcina și vizita la dentist, despre vaccin, ce ar trebui să conteze la alegerea maternității.

Motive pentru recoltarea celulelor stem

Prin transplant cu celule stem se pot trata în acest moment peste 80 de boli grave, cu potențial mortal (nu le voi enumera pe toate, dar am simțit că trebuie să enumăr cât mai multe):

¤ limfoame (Hodgkin și non-Hodgkin)

¤ leucemii (acute și cronice)

¤ anomalii ale globulelor roșii (Cooley, Blackfan-Diamond, Siclemie)

¤ anemii (Aplastică, Congenitală Diseritropoietică, Fanconi, PNH, Aplazie Pură a Serie Eritrocitare)

¤ tulburări moștenite ale sistemului imun (ADA-SCID, SCID X-lincată, SCID cu absența celulelor T și B), tulburări mieloproliferative, tulburări fagocitare, alte tulburări metabolice congenitale (Sindromul Lesch-Nyhan, Osteopetroză)

¤ anomalii moștenite ale trombocitelor (Trombastenia Glazmann, Amegacariocitoza / Trombocitopenie Congenitală) și anomalii ale sistemului imun (Sindrom Limfocitar Bare)

¤ cancere ale măduvei osoase (Mielom multiplu, Leucemie Plasmocitară, Macroglobulinemia Waldenstrom)

¤ tumori solide ce nu își au originea în sânge sau in sistemul imun (Neuroblastom, Retinoblastom, Meduloblastom)

¤ transplanturi pentru tulburări metabolice moștenite – mucopolizaharidoze (MPS)

¤ transplanturi pentru boli congenitale ce afectează sistemul imun și alte organe (Mastocită Sistemică, Sindrom Pearson)

¤ Leucodistrofii (ALD/AMN, boala Krabbe, metacromatică, boala Pelizaeus-Merzbacher)

Dar veștile bune nu se opresc aici!

Chiar dacă încă nu a fost adoptat ca tratament standard ca în cazul celor de mai sus, există o serie de terapii cu celule stem în studiu clinic:

¤ Boli autoimune (diabet tip 1, Boala Crohn, Artrită Reumatoidă, Lupus, Sleroză Multiplă și Laterală Amiotrifică)

¤ Boli cardiovasculare (defecte congenitale ale inimii, grefe vasculare, accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, Cardiomiopatie, Boala cardiacă ischemică)

¤ Boli neurologice (autism, paralizie cerebrală, pierderea auzului, leziune a măduvei spinării)

¤ Boli ortopedice (reparare de cartilaj și a palatului osos)

¤ Terapii genice cu celule stem (Imunodeficiență Ischemică Hipoxică)

¤ Alte tulburări congenitale (displazie bronhopulmonară)

¤ Indicații noi (HIV)

Pe lângă terapiile cu celule stem în studiu clinic, există studii și testări în laborator pentru a descoperi eficiența în tratamente experimentale cum ar fi:

¤ Terapie genică și cu celule stem (Atrofie Musculară Spinală, Inschemie Critică de membru Inferior)

¤ Boli neurologice (Alzheimer și Parkinson)

¤ Medicină regenerativă (inimă și ficat)

Celule stem sunt un subiect vast, drept pentru care promit să revin cu informații cât de curând. Acesta este episodul nr. 1 dintr-o serie mai lungă.

Dacă ți-a plăcut Ce trebuie să știm despre celulele stem? și vrei să te țin la curent cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter.

Poți urmări pagina de Facebook și contul de Instagram.

Foto: Wikimedia commons

Comentarii Facebook
%d blogeri au apreciat: