Un subiect controversat

Un subiect sensibil

Un subiect sensibil

Nimeni nu-mi dictează ce este bine și ce nu este bine să scriu. Ce subiecte dau bine și care ar fi de evitat. Pentru că sunt subiecte tari. Subiecte care provoacă controverse. Certuri. Între prieteni sau chiar în cadrul familiei. Familia… Alt subiect controversat. Ciudat. Nu m-aș fi gândit până acum câțiva ani. În fine, cum ar zice turcul…

Alte subiecte ar fi fotbalul. Bine, aici este vorba de bărbați. Pune la masă un stelist și un dinamovist. Au ce povesti:)

Politica

Un subiect dintre cele mai fierbinți. Râdeam când citeam despre realitatea politică românească a celei de-a doua jumătăți a secolului 19 descrisă cu atâta umor de genialul dramaturg, nuvelist, pamfletar, comentator politic! La Caragiale mă refer, desigur. Acum nu mai râd. Nu am evoluat, nu s-au schimbat lucrurile. Nici politicienii nu sunt altfel. Nici noi, alegătorii nu suntem altfel. Tot turmentați suntem, întrebându-ne la fiecare ciclu electoral ”noi cu cine votăm?”

Tocmai din acest motiv nu abordez subiecte politice în ceea ce scriu. Prea multă pasiune. Prea multe orgolii. Iar absolut toată lumea crede că se pricepe la politică. La fel ca și la fotbal și ar mai fi câte ceva, că doar ne pricepem în general la toate.

Religia

Este un subiect personal. Fiecare are dreptul să creadă sau nu în ceva mai presus de el. În Dumnezeu. Indiferent de numele lui. Sau alte forțe. Mai mult sau mai puțin mistice. Nu o să iau parte Bisericii. Știe singură să își poarte de grijă. Așa cum o face de multe generații. Însă ceva mă deranjează și despre asta vreau să scriu. Acesta este acel subiect sensibil de care pomeneam din capul locului.

Despre preoții care vin din casă în casă. Mai ales acum, la început de an. De Bobotează. Și despre românii care se baricadează în casă de parcă ar veni hoții peste ei. Că preotul nu-ți dă chitanță. Sau că nu plătesc impozite. Sau că de ce vin neinvitați. Că ei cred în Dumnezeu dar nu în Biserică. Sau că nu le plac preoții. Sau mai știu eu ce scuze. Dar asta nu este totul. Simt nevoia să spună tuturor acest act de bravură. Ei bine, atunci am și actul meu de bravură și simt nevoia să-l spun: am primit cu mare drag preotul cu ocazia Bobotezei. Sau Botezul Domnului.

La mulți ani!

Foto: Pixabay

Dacă ți-a plăcut Un subiect sensibil și vrei să te țin la curent cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter. Poți să urmărești și pagina de Facebook, unde m-ar ajuta un shareSunt prezent și pe Instagram.

Comments

comments

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: