Cartea, ploaia şi timpul

Cartea, ploaia şi timpul

Dimineață. Cafeaua. Ceva Facebook. Plec. Afară plouă. Noroc că mă uitasem pe geam înainte de a ieși pe ușă. Așa că mi-am luat umbrela. Până la mașină. Pe Facebook nu postase nimeni că plouă:))

Lectura mobilă

În mașină las telefonul și social media. Pe un drum ce ar trebui să dureze vreo 15 minute, fac mai bine de o oră.

Iau partea bună a lucrurilor. Timp pentru mine;) De culturalizare.

Bară la bară, semafoare, intersecții blocate.  Mai ales într-o zi ploioasă ca cea de azi.

Am remediu. Citesc. Nu, nu de pe telefon. Cărți. Păstrate special în mașina transformată într-o mini-bibliotecă mobilă. La cât am citit în mașină puteam să mai iau lejer vreo două licențe:))

Tu ai prins biblioteca mobilă?

Acum vreo sută de ani, în copilăria mea, existau adevărate biblioteci mobile. Probabil că și tu le-ai prins dacă ești de-un leat cu mine. Nu știu dacă chiar așa se și numeau. Mi-aduc aminte că o dată la vreo două săptămâni venea în fața blocului un autobuz plin de cărți. Staționa vreme de vreo două ceasuri și apoi pleca probabil spre alt bloc. Habar n-am. Nu l-am următit.

Însă ce știu este că tata cunoștea ziua și ora apariției insolitei biblioteci, iar când apărea coboram să împrumutăm trei-patru cărți. Tata întotdeauna lua ceva ce acum mi se pare nițel bizar. Mereu o carte de istorie, dar și una polițistă. Mie-mi plăceau atunci cele de aventuri. Jules Vernes. Ce univers fascinant. Și dacă tot am pomenit de univers, începuse să mă pasioneze SF-ul. Asimov. Arthur C. Clarke.

Revenim în prezent

Nu am mai văzut biblioteci mobile. Doar ceva inițiative răzlețe. Din când în când. Unele din rațiuni de imagine. Altele ale unor oameni sufletiști. Dar lăudabile ambele.

De timp duc lipsă, că de cărți nu. Niciodată ca acum nu mi s-a întâmplat să mă aștepte vreo 20 de cărți. Din lipsă de timp.

Înapoi în… viitor

Că tot e pe sfârșit anul. În 2018 trebuie să schimb ceva. Am timp o lună să pun la punct o strategie. Timp. Cum să câștig timp. Pentru citit. Ori pentru scris. Join to the club. Nu sunt singurul care are problema asta.

Se îngustează timpul?

Vrem noi să facem mai multe decât putem duce?

Nu știm să ne planificăm bine timpul?

Țineți aproape pentru că intenționez să elucidez misterul. Cel puțin în cazul meu:))

Sursa foto coperta: Pixabay commons

Dacă vrei să te țin la curent  cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter. Poți să urmărești și pagina de Facebook, unde m-ar ajuta un share.

Mai puțin scris și mai multe imagini pe Instagram.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: