Trezirea dacilor

Trezirea dacilor

Probabil că vremurile pe care le trăim ne determină mai mult ca altădată să ne uităm nițel și în urmă. Pentru a ști încotro ne îndreptam avem nevoie să știm și de unde venim.

Încercarea unora de a ne ascunde sau lua în derâdere strămoșii noștri nu are efectul scontat, ba din contră ne face mai curioși.

S-a ajuns într-un mod bizar ca oricine dorește să-și cunoască strămoșii, dacii, să fie catalogat drept dacopat!

Interesant cuvânt (foarte des auzit mai ales în ultima vreme, chit că nu există oficial în DEX), se alătură cuvântului dac într-un mod parșiv și ticălos sufixul de +opat , cu trimitere subliminală, dar clară la psihopat! Dacă ești pasionat de istoria neamului tău…ei bine, atunci ești un psihopat… 

Până acum n-am auzit de existența vreunui egiptopat, romanopat, aztecopat, vikingopat ş.a.m.d. Dar trezirea dacilor se pare că-i arde rău pe unii…

Poate și multitudinea de filme și seriale din ultima vreme, ba despre egiptenii antici cu a lor piramide, ba despre războinicii spartani sau eroii greci ori cuceritorii noștri, romanii, ne trezesc dorința de a ne întreba și cine au fost strămoșii noștri.

Mai toate popoarele mărețe din antichitate, prin istoricii lor, aminteau și de strămoșii noștri în termeni de care ar trebui să ne facă mândri. Numai un exemplu, cel al filosofului și istoricului grec Dio Chrysostom Dion (n. cca 40 – d. cca 120 d.H.) care spunea că “geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai asemenea romanilor“.

wikimedia.org

wikimedia.org

Azi îmi propun să discutăm despre altă cetate dacică, cea de la Ardeu, poziționată strategic. Reper al apărării drumului aurului dacic dintre Sarmizegetusa Regia și Ampelum (orașul actual Zlatna), respectiv în apropierea exploatărilor de aur din Munții Apuseni.

Legenda

Curând a început să fie și semnalizat situl arheologic mai mult pentru a descuraja pe căutătorii de comori dacice. Care se simt atrași de una dintre legendele localnicilor, potrivit căreia s-ar afla îngropat în apropiere o comoară formată dintr-un car cu boi din aur, plin cu monede de aur.

Realitatea

Pentru a proteja aceste locuri s-a ajuns până și la situația de a se îngropa capace de bere în pământ pentru a-i deruta pe cei dotați cu detectoare de metal!
Și asta pentru faptul că mult timp autoritățile locale nu numai că nu au fost extrem de mândre cu așa o descoperire cu un potențial turistic enorm. Ci extrem de indignate! Din simplul fapt că a fost închisă o carieră de piatră aflată în proximitatea cetății și care amenința situl arheologic…

Poziționarea cetății

Cetățuia, cum este cunoscută de localnicii hunedoreni este situată la intrarea în satul Ardeu, din comuna Balşa, la vreo 10 kilometri de stațiunea Geoagiu Băi.

Descoperirea cetății

Primele semne ale cetății dacice au fost descoperite de arheologi prin 1999 când se cercetau o fortificație medievală pe locul cu pricina și au început să apară dovezi că istoria e mult mai veche decât se credea inițial.

Construcția

Chiar dacă urmele de locuire sunt mai vechi și atestă continuitate, cetatea a fost construită, potrivit arheologilor, în secolul I înainte de Hristos, în perioada Regatului Dac.
În ciuda faptului că există, așa cum spuneam, o continuitate a locuirii acestei zone și chiar pe locul respectiv până în Evul Mediu, niciodată locul nu a mai cunoscut măreția de acum 2.000 de ani, sfârșitul ei tragic fiind legat de luptele înverșunate pe viață și pe moarte ale apărătorilor daci împotriva soldaților romani de la începutul secolului al II-lea după Hristos, după ce a căzut Sarmizegetusa Regia.  

Zidul

Cetatea, poziționată în vârful unui deal înalt și abrupt, greu accesibilă, era fortificată cu un zid din piatră cu un perimetru de un hectar. Demn de remarcat este structura acestui zid de apărare. Cu o grosime și înălțime de circa 2 metri dacă ne referim doar la piatră.

Însă peste piatră urmau vreo două etaje construite din lemn. Ajungând astfel la o înălțime considerabilă, cel mai probabil la peste 6 metri. Pentru cunoscători și pietrele vorbesc. Iar pasionații arheologi ne arată și astăzi cum acest zid păstrează urme ale luptelor violente și incendiului nimicitor care au dus la căderea cetății acum două milenii.

Cercetările arheologice din zonă a ultimilor 15 ani au scos la iveală urmele unui palat turn ce aparținea unui tarabostes. Mai multe locuințe și ateliere.

Turnul

Turnul, locuit de tarabostes şi membrii familiei, avea cu o suprafață de vreo 1.900 mp. Și o înălțime impresionantă pentru acea vreme! Urmele sale după incendierea de către soldații romani se regăsesc de-a lungul a 16 metri!

Locuințele

Locuințele dacice se regăsesc atât în interiorul cetății (circa 20), cât și în apropiere. Arheologii au identificat și dovezi ale prelucrării pieilor în două dintre acestea.

Atelierele

Atelierele erau extrem de complexe și prelucrau materiale diverse. Os, corn, lemn, dar și mari cuptoare pentru plumb, bronz și fier. Și se confecționau bijuterii și alte obiecte decorative.

Așteptări

Trebuie spus cercetările din situl arheologic de la Ardeu sunt abia la început. Departe a fi finalizate, pe lângă accesul greoi, însăși munca în sine necesită rigoare, răbdare, timp.

Posibil să se ajungă la o restaurare, la realizarea unui parc arheologic în scop turistic. Mai ales dacă s-ar reface turnul și ridica o porțiune de palisadă.

Oare ne dorim trezirea dacilor?

Dacă vrei să te țin la curent cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter. Poți să urmărești și pagina de Facebook, unde m-ar ajuta un shareSunt prezent și pe Instagram.

 

Comentarii Facebook

4 comentarii

  • Ciprian 18 august 2017 Reply

    Dacopatii sunt indeobste numiti doar aceia care in afara de daci, nu mai iau in considerare nimic din istoria neamului romanesc. Suntem daci si atat. Dacopati sunt aceia care indruga verzi si uscate despre existenta unor documente in biblioteca Vaticanului, crezand cu ardoare in existenta si continutul lor, fara sa fi vazut vreodata un astfel de document si fara sa il fi scos la vedere spre cunoasterea tuturor. Dacopat e acela care crede si afirma cu tarie ca multe dintre persoanele ce au marcat istoria, (Hristos, imparati romani cu origini mai mult sau mai putin incerte), au fost in primul rand daci si au creat religii care erau de origine zamolxiana si state dacice care se confunda cu Imperiul Roman. Dacopat e acela care isi face o istorie proprie cu surse imaginate si interpretari fanteziste uitand ca, inainte de toate, istoria se scrie pe surse. Restul, pana la descoperirea altor surse, este fantezie.

    • Jurnalul unui Tată 19 august 2017 Reply

      Exagerările în general nu aduc nimic bun. Probabil că sunt şi o serie de exaltați, însă la fel de bine sunt şi alții care ar vrea să tragă un văl peste istoria noastră.

  • Ciprian 18 august 2017 Reply

    Ceilalti, inclusiv eu, care ne asumam dacii ca stramosi ai nostri, cu rolul si semnificatia lor, romantata de propria imaginatie si de cele ce am citit, suntem doar normali, fara “+opat”. Asteptam rezultatele cercetarilor si ne hranim mintea si sufletul cu chestiunile astea reale si incercam sa nu uitam ca pe langa daci genetica ne mai este marcata si de alte popoare care au venit pe aici. Oricat am vrea sa fim altfel.

    • Jurnalul unui Tată 19 august 2017 Reply

      De acord cu tine, Ciprian. Nu cred că îşi pune cineva problema de puritate. De 100%. Dar oricâți au trecut peste noi, am rămas aici. Chiar dacă am mai preluat una-alta, ceea ce nu-i un lucru rău.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: