Digitalizarea vieții

digitalizarea vieții

Digitalizarea vieții

Ceea ce la început era oarecum un moft, a devenit un must, offline-ul începe să migreze online. Și nu mai este vorba doar de jocuri (pe calculator), muzică (mp3), cărți (eBook) sau fotografii (digitale).

Ziarele pe suport hârtie devin tot mai rare, chiar ceva desuet. Dispar fizic. Conținutul se mută online. Nevoia de informație a crescut. Astfel că nu ne putem permite să plecăm de la chioșc cu un vraf de ziare pentru a ne forma o opinie cât mai echilibrată.

Având în vedere orientarea diverselor publicații, pe de o parte, dar nici economic nu are sens cheltuirea zilnică a x lei pe ceva la care poți avea acces instant grație site-urilor de știri, pe de altă parte. Și aici poate avea loc o amplă discuție și cu privire la costuri. Distribuție. Publicitate. Foșnetul foilor de hârtie versus protejarea pădurilor.

“Tinerii și frumoșii”, bloggerii încep să aibă un cuvânt de spus

Să fie citiți, să facă chiar lucrurile să se miște prin ideile și comentariile comunității din ce în ce mai numeroase. Peste 11.000 bloguri active/lună la nivelul anului 2015, conform ZeList. Domenii variate, nișe cu referire la tot ce ne interesează. Începând de la cultură. Aspecte sociale. Business. Fashion. Parenting. Travel. Cooking. Dezvoltare personală. Politică.

În premieră, influența blogosferei românești dar și mobilizarea tinerilor de pe FB s-a concretizat în ceva extrem de palpabil. Dar și destul de greu de anticipat de mulți. Mă refer la ultimele alegeri prezidențiale. Și probabil că acesta este doar începutul.

Anul 2015, așa cum era de așteptat, a reprezentat și o creștere a numărului de conexiuni la internet

Conform datelor parțiale Eurostat, s-a relevat faptul că 60% din români utilizează internetul. Mult sub media europeană de 78%. Pe de altă parte, în premieră, traficul de internet mobil l-a depășit pe cel fix. Iar anul acesta se așteaptă ca traficul înregistrat de pe dispozitive mobile să ajungă la un total de 60% din traficul total de net  din România.

Telefoanele smart, alături de tablete, nu mai sunt folosite ca în trecut, apelurile și SMS-urile fiind în plan secundar ca utilizare. WhatsApp (cumpărată de Facebook la începutul anului 2014 cu halucinanta sumă de 19 mld USD). ViberHangouts. Mai nou chiar Twitter. Toate permit, pe lângă clasicele mesaje tip text, și transmiterea de înregistrări audio. Foto. Video. Locații. Contacte.

Diverse studii locale despre utilizatorii români de smartphone și tablete sunt destul de relative

Între 25 și peste 40% (rezultate ce provocă cel puțin zâmbete celor care măcar cochetează cu statistica), opinia generală fiind totuși că procentul este mult mai mare în cazul tinerilor în special din zona urbană. Dar și a celor cu studii și venituri peste medii, ajungându-se probabil undeva la peste 80%.

Părinții zilelor noastre încă se întreabă când să-și asculte copiii care cer gadget-urile cool. Smartphone-urile și tabletele, pe lângă console ca Xbox și PS. Și cum pot gestiona timpul petrecut de micuți cu acestea, dar și accesarea paginilor de internet nepotrivite pentru vârste fragede, în ciuda aplicațiilor de tipul parental control.

Cum utilizăm “telefonul” și tableta? De la clasicele deja adnotări în calendar și contacte, cameră (foto, video, scanner), plăți prin sms, aplicații de comenzi online de la taxi, la haine și catering, bilete la spectacole, navigare GPS etc.

Aplicațiile ar trebui să ne ajute

Să fie doar niște instrumente, dar, paradoxal, lipsa conexiunii ne rupe de realitatea virtuală în care ne petrecem din ce în ce mai mult timp. Așa cum nu vedem utilitatea unui calculator fără internet, similar începe să devină și pentru telefoanele smart și tablete. Circulă pe net și filmulețe în care oamenii având un asemenea gadget, din ce în ce mai accesibil, pot avea tendința să uite de lumea din jur.

Telefoanele mai toate sunt smart, oamenii încă nu toți

Să facem un exercițiu în ceea ce ne privește, așa cum îndemna și Fallacher (Orange), să ne uitam în jurul nostru. Oriunde, în metro, în autobuz sau gară, uneori la volan (o fi bine?), în orice bar și restaurant, oriunde pe stradă…oamenii tind să privească din ce în ce mai mult ecranul telefoanelor smart, să citească, să cumpere ceva, să posteze sau să dea like-uri. Se întamplă chiar azi această revoluție.

Creșterea accelerată a vânzărilor telefoanelor smart confirmă cererea, astfel dacă în 2010 si 2011 se vindeau circa 500 mii de bucăți în Romania, în 2012 și 2013 s-a depășit pragul de 1 milion, în 2014 a trecut  de 2 milioane, iar pentru 2015 probabil că s-a  atins pragul de 3 milioane de unități vândute. Și ceea ce vedem azi în România se întâmplă la nivel global. Recent, Google (parte a mai nou conglomeratului multinațional Alphabet Inc.) a anunțat ca site-urile care vor fi optimizate pentru a rula pe dispozitive mobile (mobile-friendly) vor avea prioritate pe celebrul motor de căutare în detrimentul celor clasice cu adresabilitate doar către desktop.

Social Media

Pe de altă parte, nici nu putem renunța definitiv la internet, dacă dorim să nu fim niște ciudați inadaptați timpului, iar zonele destinate socializării (parcuri, baruri și restaurante) încep să afișeze în mod obsesiv wifi.

Amploarea fenomenului de social networking, pe suport Android și iOS, unde vârful de lance este Facebook cu peste 8,1 mil. (!) utilizatori, urmat la mare distanță de mai sobrul LinkedIn (peste 1,7 milioane utilizatori), dar și Instagram (380 mii utilizatori), Twitter (380 mii utilizatori), poate și YouTube (954 mii utilizatori). Toate cifrele de mai sus sunt pentru piața locală.

Este aproape folclor afirmația conform căreia dacă nu ești pe FB nu exiști

De ce ne place FB? Grație algoritmilor prin care primim conținutul pe care îl dorim, dar și pentru că ne plac imaginile, mai mult decât să citim, pentru că suntem curioși dar și exhibiționiști (apropo de nevoia de etalare în public, pe la începutul anului a avut și a doua ediție în București a evenimentului ajuns global No Pants Subway Ride, pe care unii s-au grăbit să îl asemene cu alt eveniment ajuns viral online Ice Bucket Challenge), pentru că amestecăm ceva real cu altceva, virtual putându-ne crea un profil așa cum ne dorim, sau mai scurt și la modă: pentru că Facebook🙂

Pe de altă parte, tocmai partea de social umanizează răceala digitală, putem interacționa mai ușor, chiar dacă virtual. Cum ar fi ca milioanele de români plecați prin Spania și Italia să lipească milioane de timbre pe milioane de plicuri cu scrisori?!

Comunicarea

Așa cum o știam, începe să se transforme. Nu mai este vorba de a întâlni față în față persoana, zecile sau sutele de “prieteni”, nu mai este vorba de a sta de vorbă prin intermediul chat-urilor (remember mIRC?), uneori este suficient un simplu like la o postare. Și au fost peste 860 milioane de like-uri date pe FB ale utilizatorilor români anul trecut!!!

Dacă senzorii de alarmă și centralele digitale nu mai au secrete, alte dispozitive încep să devină utile: cu un smartphone poți schimba posturile TV, regla AC, diagnostica problemele mașinii de spălat smart etc.

Utilizăm Smart TV, dar pe piață există și alte electrocasnice conectate la internet, de la frigiderul smart care ne atenționează ce alimente urmează să expire și sugerează posibile rețete, în funcție de alimentele disponibile, până la cuptorul cu microunde smart care gătește perfect, setându-și optim temperatura și timpul. Urmează măsurarea numărul de calorii și cât de des mergem la sală.

Viitorul va fi digital? Interconectat? Viața va demonta sau poate nu această ipoteza demna de SF pentru sceptici pentru că inovațiile din acest domeniu și mai ales efectele nu pot fi anticipate.

Mai toate activitățile de interes general din subordinea autorităților centrale sau locale sunt atinse de digitalizare

La jumătatea lunii aprilie 2016 a fost lansat Pachetul Tehnologic privind tehnologiile Pieței Unice Digitale și modernizarea serviciilor publice de către Comisia Europeană. Acesta vizează aspecte ambițioase privind digitalizarea mai multor domenii de activitate. Finanțe. Economie. ICT. Sănătate. Transporturi. Cercetare. Inovare. Social.

Comunicații

Digitalizarea completă a rețelei de comunicații este în curs de rezolvare. Prin finanțarea cu peste 57 milioane EUR de către Comisia Europeană în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională pentru dezvoltarea unei infrastructuri de bandă largă în așa-numitele zone albe ale României.

Începând cu 2009 a demarat digitalizarea arhivei SRR, procesul finalizându-se în a doua jumătate a anului 2014, când a demarat totodată și digitalizarea arhivei TVR. Până în a doua jumătate a anului 2015, România trebuia să treacă la televiziunea digitală terestră, însă unele proiecte se implementează la noi cu o viteză de melc... Proiecte digitale se desfășoară și în domeniul bibliotecilor.

Transport

La transportul public vorbim despre calculatoare de bord. GPS. Cartele de călătorie. Validatoare electronice. Camere de supraveghere în mijloace de transport și în stații. Panouri de afișaj electronice.

Sănătate

În același capitol, al serviciilor publice digitale, vorbim despre sănătate (carduri de sănătaterețete electronicedosarul electronic de sănătate).

Portaluri în domeniile afacerilor și justiției (ONRC, AEGRM, portalul instanțelor, e-guvernare, mfinante etc). Plata impozitelor online. Iar din 2015 și de bonurile de masă electronice (și acum în 2016 mulți casieri de prin hipermarket-uri se uită ciudat la ele având dubii cum să încaseze!).

Dar, poate, cel mai mare impact îl va avea digitalizarea educației. După ce SUA și-au anunțat intenția de a renunța la scrisul de mână. Începând din toamna lui 2016 și Finlanda se va înscrie în acest trend. Și la noi se tot vorbește de manuale digitale și introducerea tabletelor în școli.  De realizarea catalogului digital. În multe clase se găsesc deja un video proiector și un PC/laptop conectat la internet.

Zona de business

Se digitalizează, firmele își fac prezența online. Interacționează cu partenerii de afaceri și clienții prin canale digitale. Carduri. Plăți online și alte sisteme de transfer de bani rapid nu mai reprezintă noutăți. Poate doar despre stocarea datelor in cloud se mai discută privind siguranța datelor.

Unii ridică problema diminuării locurilor de muncă, în special datorită scăderii costurilor de producție și distribuție. Dar alarmiști au fost și cu ocazia automatizării și robotizării de prin anii ’70, iar oamenii s-au adaptat. Alții ridică aspectul încălcării drepturilor de autor (“piratarea”).

Cele de mai sus nu reprezintă o analiză tehnică. Chiar dacă nu lipsesc cifre, ci doar reliefarea tendințelor generale, vizibile, urmărind câteva paliere.

În ciuda faptului că în societățile avansate se discută despre digitalizarea continuă a societății și despre efectele reale, la noi se discută rar. De cele mai multe ori în cheia teoriilor conspiraționiste, culminând cu cipul implantat în mână și codul de bare tatuat pe ceafă. Iar atunci când se discută pe un ton mai serios, singura întrebare este cum să ne integrăm cât mai rapid pentru a fi eficienți.

Dacă ți-a plăcut Digitalizarea vieții și vrei să te țin la curent cu ce mai scriu, te invit să te abonezi la Newsletter.

Poți să urmărești și pagina de Facebook.

Sunt prezent și pe Instagram.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: